08 mai 2007

Se lanseaza LIT, azi LIT 1 - Alfabetul pietrelor

Alfabetul pietrelor
Henrietta Rose-Innes

Povestea se construieşte în jurul amintirilor lui Jean, unul dintre cei doi copii sălbatici găsiţi într-o peşteră de arheologul Bernard Faro. Amintiri confuze, neclare, amintiri în care vocea fratelului său îl cheamă la el, în pădurea din care au venit. Pentru a scăpa de aceste viziuni apăsătoare, Jean trebuie să îşi înfrunte demonii trecutului, trebuie să înveţe să citească, din nou, Alfabetul Pietrelor. Dar, ca în orice altă încercare decisivă pentru un om, are nevoie de ajutor. Iar ajutorul tot din amintiri, din trecut vine.
Henrietta Rose-Innes ştie cum să îşi ţină cititorii în suspans şi ştie foarte bine să dozeze informaţia pe care le-o oferă de-a lungul cărţii, astfel ca sfîrşitul să fie inedit şi complet diferit faţă de ce se putea presupune.


Henrietta Rose-Innes s-a născut în 1971 la Cape Town, Africa de Sud. A studiat arheologia la Universitatea din Cape Town, unde, în 1997, a obţinut şi un masterat în scriere creativă, avîndu-l pe JM Coetzee ca îndrumător. A publicat povestiri şi eseuri, iar în 2000 i-a apărut primul roman, Shark’s Egg.
Alfabetul pietrelor este cel de-al doilea roman al ei.
(comunicat editorial Tritonic / Mike Haulica)

Comentariul meu
Pe Henrietta am cunoscut-o anul trecut la Cape Town. O tanara si sfioasa profesoara, cu ochi mari si de un albastru pe care numai emisfera sudica il are in nuante diferite - cerul, oceanele (Atlantic sau Indian), ochii afrikaans-ilor...
Se vorbea mult despre ea in targul de carte.
Deja ma gandisem cu Mireille si Mike la o colectie de literatura. Apoi am cunoscut-o si pe autoare. Mi s-a parut exotic sa traducem o sud-africana. Din cate stiu e prima traducere in Europa. Sper ca la toamna o vom pute invita si in Romania. Acum lucreaza intr-un castel din sudul Germaniei la al treilea roman - ca rezidenta a statului german.
Romanul are ritmul Africii. Africii albe as zice daca nu as supara pe cineva. Dar nu exista o Africa alba si una neagra... Africa de Sud e un caz aparte - il voi explica si eu (daca il voi intelege mai bine, poate cu timpul...)
O carte frumoasa cu aroma unui continent prea putin inteles. Un thriller arheologic e prea mult spus, o poveste de viata e prea simplist... Am rasfoit-o in engleza, abia astept sa o citesc in romana. Asta-i...

3 comentarii:

Horia Nicola Ursu spunea...

Suna tare interesant... Da' dupa coperta nu ma dau in vint, sorry! Parca altfel as fi vazut colectia asta...

Anonim spunea...

ca de obicei arata mult mai bine cartile decit pozele copertelor

Mircea Pricăjan spunea...

oameni buni, e-un shablon in proportie de 85%. diferentele sunt culoarea fundalului (predominant) si fotografia alungita (discreta). scuze, dar si colectia "cotidianul" pare mai atractiva sub aspectul asta, iar acolo-i vorba de minimum minimorum...